Forum

You need to log in to create posts and topics.

Rezervatia Cheile Nerei Beusnita in descrierea Mariei Mandroane

Rezervaţia Cheile Nerei-Beuşniţa se numără printre cele 34 de rezervaţii naturale, iar Parcul printre cele 13 de acest fel, din ţară. Se întinde în partea sudică a Munţilor Aninei, cu ultimele prelungiri ale culmii Gorganu, ce fac trecerea spre Munţii Locvei şi are o suprafaţă de 3.081,3 ha.

Rezervaţia cuprinde sectorul Chei, în lungime de 20 de km, bazinul Valea-Rea şi bazinul hidrografi c Bei-Beuşniţa.

Formate dintr-o succesiune de abrupturi, de cârşii sau cleanţuri, unele dintre ele ajungând până la 200 m, cheile sunt deosebite prin măreţie, dimensiune şi sălbăticia lor 10 .

ÎnCheile Nera-Beuşniţa, peşterile nu au dimensiunea celor din Cheile Caraşului, dar au importanţă turistică deosebită, prin spectaculozitatea oferită iubitorului de drumeţii (fenomene carstice, izbucuri, ponoare, cascade, poduri naturale etc.)

În Bazinul Beiului există 26 de peşteri şi avene, iar în Bazinul Nerei, numărul lor creşte până la 56. De la cantonul Damian, la cca 259-300 m se afl ă cârşia Rolului, iar la 190 m, de la bază, Peştera Rolului, cea care mai poartă, până azi, poveştile legate de vestitul haiduc Adam-Neamţu 11 .

Panorama ar fi incompletă, fără a aminti frumuseţea cascadelor şi a lacurilor. În apropierea celor trei cascade ale râului Beuşniţa, lacul Ochiul Beiului se găseşte la poalele vârfului Pleşiva, aproape de întâlnirea pârâului Beiul Sec,cu râul Beuşniţa. Lacul s-a format dintr-un izbuc, situat în centru, având un diametru de cca 284 m cubi şi o adâncime de peste 3 m. Culoarea verzuie şi claritatea cristalină a lacului, cu o floră şi faună pe măsură, peisaje superbe încărcate de sălbăticia şi misterele istorice, din preajma ruinelor de cetăţi medievale, împreună cu cele trei cascade ale Beuşniţei, aşezate una deasupra celeilalte, oferă ochiului o scenă de poveste. Cascada Şuşara, din Sasca-Montană sau cascada din Valea Mare, Oraviţa, cu mulţimea de repezişuri, bulboane; varietatea apelor sulfo-feruginoase (Dognecea) sau minerale termale de la Ciclova, completează frumuseţea şi varietatea peisajului.

Lacul Dracului, aproape de Anina, s-a format prin bararea gurii unei peşteri, cu aluviunile aduse de râul Nera şi prăbuşirea bolţii unei peşteri la intrare, o parte din acest tavan străjuind, ca o streaşină, deasupra lacului. Apa din lac provine din Nera, captată prin fi surile carstice. Suprafaţa lacului este de 700 m cubi, cu o adâncime de cca 12 m. Lângă lac se deschide o peşteră, cu o sală mare şi mai multe galerii, una dintre ele urcând, sub forma unui balcon, la 8 m deasupra lacului.

Uploaded files:
  • cheilenereinfo_22.03.2014_3.jpg